Ginsengul

Cura cu ginseng va ajuta sa va protejati organismul impotriva infectiilor virale, previne recidivele herpesului, tine sub control papiloma virusurile si trateaza Zona Zoster.

Lemnul-dulce

Lemnul dulce este un stimulent imunitar, fiind printre putinele remedii care sunt bune in toate fazele unei boli infectioase sau tumorale, precum si pentru preventie. Aceasta planta ajuta la cresterea cantitatii de anticorpi din saliva, din mucoasa respiratorie si din cea digestiva, refacand si intarind aceste tesuturi.

Usturoiul

Usturoiul este un stimulator al imunitatii, fiind un excelent curatitor pentru sange. Se administreaza mai ales in perioadele in care suntem mai expusi la infectii, adica atunci cand vremea se raceste brusc sau devine foarte umeda, atunci cand se fac trecerile de la anotimpul rece la cel cald si viceversa, atunci cand apar epidemiile de gripa.

Echinacea

Echinaceea intareste si apara organismul, fiind folosita mai ales in tratarea guturaiului (rinitei), contra racelilor (faringita, laringita, bronsita) si contra gripelor, afectiuni produse de diferitele tipuri de tulpini de virusi gripali.

Piperul este folosit in tratamentele impotriva hipotensiunii, balonarii, indigestiei, gripei si tusei uscate.

Hreanul- este folosit ca remediu natural impotriva :sinuzita cronica sau acuta, reumatism, pareza faciala, dureri de cap, conjunctivita, bronsita.

Guturaiul (raceala comuna) – , data de rinovirusuri. Boala este caracterizata prin subfebra, rinita cu scurgeri nazale, dureroase si apoi purulente, indispozitie si risc de complicatii bacteriene (mai ales la copii si batrani) . Tratamente: batiste, curatirea mucoasei nazale, dezinfectante nazale usoare, aspirina, antialgice.

Adenovirozele - sunt determinate de 32 de serotipuri de adenovirusuri, cu variate manifestari: rinita, faringita, bronsita, pneumoniim conjuctivite etc . Tratamentul este acelasi ca si la celelalte viroze respiratorii.

Virozele paragripale se manifesta cu rinita, laringita sufocantam bronsita, pneumonii.

Alte viroze respiratorii sunt dte de : reovirusuri, oncornavirusuri precum si unele serotipuri ale enterovirusurilor.

Limba mielului se gaseste la noi ca planta ornamentala sau salbaticita. In scopuri medicinale se utilizeaza partile aeriene care se recolteaza in timpul infloririi.
Datorita sarurilor de potasiu limba mielului este diuretica si datorita alantoinei are actiune cicatrizanta a ranilor.

Este indicata ca sudorific, febrifug si depurativ in raceala, bronsita si reumatism. Mucigaliice emoliente calmeaza tusea. Extern este un bun cicatrizant al ranilor.

Se utilizeaza sub forma de infuzie 5g% ca diuretic si sudorific in stari de raceala si in bronsite, luand cate 3-4 cesti de ceai caldut zilnic. Extern ca cicatrizant al ranilor.

Cimbrisorul
Denumiri populare: sapunel, schinduf, timian, timisor.

Cimbrisorul este un subarbust ce se dezvolta de obicei in zonele cu fanete, insorite, preferand soluri aride si pietroase. Se recolteaza intreaga parte aeriana in timpul infloririi, spre orele d epranz, in zile frumoase.

Are actiune calmanta asupra tusei, datorita uleiului volatil, iar datorita timonului are actiune colerica- stimuland secretia biliara a ficatului.  Da rezultate bune in bronsite, raguseala, dar se consuma si pentru tratarea anemiilor si a dispensilor.

Extern , se foloseste sub forma de bai ca antiinfectios si calmant al sistemului nervos.

Intrebuintari:
Ca expectorant in brosite si in diskinezii biliare.
Extern, intrarectal in exiuroza. Sub forma de fiertura, contribuie, prin spalaturi, la vindecarea plagilor, eczemelor si furunculelor.

Pinul este un arbore inalt pana la 40 m cu coroana rara, neregulata, cu frunze semicilindrice, drepte sau putin rasucite, rigite, ascutite, de culoare verde inchis.

In scopuri medicinale se recolteaza mugurii foliari.
Pinul se recomanda ca antiinflator in inflamatiile cailor respiratorii insotite de tuse si in brosite. Ca diuretic si antiseptic este folosit in pielite, cistite si uretrite.

Preparare si utilizare:
Sub forma de infuzie 3-10g % sau: infuzie din 2 lingurite de muguri la 400 ml apa clocotita; dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste cu miere sau zahar; se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Este o planta erbacee, perena, ce creste pe locuri deschise. Vegeteaza mai ales pe soluri grele, argiloase, cu apa stagnanta.

In scopuri medicinale se folosesc partile subterane, adica radacina si rizomul. Recoltarea se face primavara, din luna martie pana la inceputul lui mai sau toamana de la sfarsitul lui septembrie pana la primle ingheturi.

Intrebuintari:
- intern , datorita proprietatilor emoliente si expectorante, radacina de tataneasa este utilizata in afectiuni respiratorii, bronsite si tuse. Aceasta proprietate este marita daca este folosita impreuna cu plante precum patlagina, tei, nalba.

Se utilizeaza infuzie sau decoct : 2-3 g% din care 2-3 ceaiuri pe zi.

Descriere:
Tulpina esti simpla sau ramificata, unghiulara, aceperita cu peri scurti, drepti si distribuiti uniform.
Frunzele inferioare sunt lungi de 1-3 cm sl late de 0,5-2 cm si au pe margini 2-6 dintisori obtuzi, iar cele superioare cu petiiorul mai scurt, cu limbul mai ingust.

Este o planta anuala, inalta de 8-40 cm, de culoare verde inchisa. Planta creste in zona de deal, incepand de la altitudinea de 200-300 m pana la etajul subalpin.

Intrebuintari:
Intern, datorita saponozidelor, este utilizat in tuse si bronsita, fluidificand si eliminand secretiile bronhice. Se mai foloseste in constipatii si in unele afectiuni renale. Este utilizata in dermatoze, eczeme, urticarii, cosuri, furunculoze.

Parti utlizate: fructe.
Indicatii:
intern, este utilizat in balonari abdominale, tuse convulsiva, astm bronsic si bronsite.
Preparare:
- sub forma de infuzie. Pentru adulti, jumatate de lingurita de fructe zdrobite la 200 ml apa clocotita, care se bea in trei reprize, dupa mesele principale.

Extern, este utilizat tot sub forma de infuzie. Doza de fructe se dubleaza si se foloseste sub forma de gargara sau comprese.