Remedii naturale pentru tratarea problemelor de sanatate

Reţetele d-lui farmacist BOBARU: Leacuri din bradul de Crăciun

Virtuţi tămăduitoare

Bradul a prins rădăcini pe meleagurile noastre în urmă cu mii de ani, iar numele i-a fost dat de strămoşii daci, care s-au înclinat în faţa copacului miraculos, veş­nic verde. Recunoscut drept arbore sacru, a traversat secolele ca sim­bol al vieţii şi reîn­noi­rii, fiind pre­zent în cele mai vechi legende, tra­di­ţii şi datini populare româ­neşti. Tot atât de veche este şi recunoaş­terea bra­du­lui ca remediu natural, ce poate vin­deca o sume­denie de boli, îndeo­sebi suferinţele aduse de gerurile iernii.

Vindecătorii din popor ştiau că mi­reasma cetinii are puterea de a li­nişti sufletul, dăruind un somn odih­nitor şi revigorant oamenilor fră­mân­taţi de necazuri şi griji. Ei îi sfătuiau pe cei chi­nuiţi de insomnie, ori care se trezeau plini de spaimă în timpul nopţii, să îşi pună sub pernă săculeţe din pânză pline cu ace de brad. Pe vreme de iarnă, durerile de oase erau alungate prin băi calde cu cetini, iar răcelile şi gripa se tratau prin inha­larea aburilor fierturilor fă­cute din ace şi conuri. La sosirea primăverii, locuitorii satelor de mun­­te, nevoiţi să urce pieptiş povârnişurile stâncoase ale Carpaţilor, aveau obiceiul să mestece muguri proas­peţi de brad, pentru a-şi potoli setea şi a prinde puteri. Ast­fel se considerau protejaţi de boli, dar şi de spiritele rele.

Ion Bobaru

Cunoscătorii ierburilor de leac foloseau ceaiul din muguri sau cetină pentru a alunga năduşeala, dar şi ca remediu pentru bolile de ficat şi splină. Bătrânii oblo­jeau “gâlmele”, umflăturile de pe gât şi corp, aplicând pe zonele afectate cataplasme calde din ace de brad sau “plămădeală” din făină de scoarţă, răşină şi rachiu. Ră­şi­na era considerată leac al durerilor de stomac, de mare ajutor şi pentru inima bolnavă. Tot răşina, în ames­­tec cu pânză de păianjen, frunze de nuc şi ceară de albine, era întrebuinţată sub forma unei alifii, care gră­bea vindecarea tăieturilor şi arsurilor, curăţând “bubele rele” (negi, furuncule, răni infectate). Mai mult

Tagged as: ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *