Polenul
In transmiterea prin albina a principiilor active din regnul vegetal catre om, un rol de seama il detine polenul florilor. Analize minutioase de laborator au identificat pana in prezent peste 50 de subtante active cuprinse in polen, cu un spectru de influenta surprinzator de larg asupra atator afectiuni si disfunctii ale organismului uman. Diferentiate in raport cu provenienta florala, efectele fitoterapeutice se regasesc in mod nemijlocit in polenul cules de albine.
Mai jos va prezentam cateva specii de polen, in functie de insusirile terapeutice:
- salcam – calman
- castanul (dulce) – favorizeaza circulatia venoasa si arteriala, decongestioneazaficatul si prostata;
- castanul (decorativ) – actioneaza in tulburarile circulatorii, mai laes in cele venoase, fortifica reteaua capilara;
- rapita -actiune favorabila in ulcerele varicoase;
- papadia – diuretica, actionand favorabil asupra rinichilor si vezicii urinare, depurativ sau usor laxativ;
- marul - actiune binefacatoare asupra miorcadului, fortifiant general;
- salvia – actiune asupra functiilor digestive si intestinale; diuretic, provoaca sudatie
- cimbrisor - activeaza circulatia, tonic si usor afrodisiac; actioneaza si ca pectoral si antiseptic;
- teiul – calman, sedativ.
Desigur, prin prezenta si varietatea vitaminelor, aminoacizilor, mineralelor, etc. , polenul are si alte actiuni terapeutice – preventive si curative – in functie de efectele specifice ale principiilor active continute de aceste subtante.
