Plamanarica este o planta care se dezvolta prin paduri, preferand locurile pline de umezeala de la campie.
Plamanarica are si alte denumiri populare: cuscrisor, mierea-ursului si sudoare.

Avand in compozita frunzelelor saruri de potasiu, acid silicilic, tanin, mucigalii , acestea se folosesc pentru tratarea afectiunilor cailor respiratorii, favorizand expectoratia, ajutand la calmearea tusei si eliminand raguseala.

Datorita sarurilor de potasiu continute de aceasta planta plamanarica are si efect diuretic fiind deoseori folosita in afectiuni ale rinichilor si vezicii.

Plamanarica contine si alantoina ce ii confera proprietatea de a grabi cicatrizarea ranilor prin stimilarea tesuturilor sanatoase. Se mai utilzeaza in tratarea ulcerului gastric pentru proprietatiile de cicatrizare, iar datorita taninului este recomandat sii in diaree.

Se utilizeaza sub forma de ceai – infuzie dintr-o lingura de frunze cu 250g apa consumandu-se 2-3 trei ceaiuri pe zi. Pentru indulcire se poate folosi zahar sau miere de albine.