Kinetoterapia este definita ca un ansamblu de proceduri ce promoveaza miscarea ca element de baza al tratamentului. Ea constituie un important mijloc terapeutic recuperator medical al deficientelor neuro-locomotorii, cardiovasculare si respiratorii, dar si gaseste aplicarea si in cadrul recuperarii, constituind in acest fel nucleul recuperarii capacitatii de munca.

Kinetoterapia urmareste lichidarea sau, daca aceasta nu este posibila ameliorarea unor deficiente viscerale si neuro-locomotorii prin imbunatatirea performantei viscerale a fortei, preciziei si mobilitatii aparatul locomotor.

Formele principale ale kinetoterapiei sunt:
- mersul pe jos in pas lent, in pas grabit, alergarea, plimbarea etc;
- imitatiile si jocurile
- gimnastica generala si respiratorie in care se includ si gimnastica in productie;
- antrenament la bicicleta ergometrica pentru deficientii cardio-respiratori;
- gimnastica medicala selectiva, masajul;
- reeducarea mersului;
- reeducarea prehensiunii;
- hidrokinetoterapia generala si cea speciala pentru anumite imbolnaviri;
- sportul curativ
- dansul curativ
- ergoterapia in care se include si terapia ocuparationala.